1. Cadrul geografic al zonei

            Situat geografic în S-E României, la interferenţa unor vechi şi importante drumuri comerciale, judeţul Ialomiţa este o zonă de tranzit spre capitala ţării, Bucureşti, spre Moldova şi spre litoralul românesc al Mării Negre.

            Are ca vecini următoarele judeţe: la est Constanţa, la nord Buzău şi Brăila, nord-vest Prahova, la vest Ilfov iar la sud Călăraşi.

            Intre aceste limite, suprafaţa totală a judeţului este de 445.289 ha. din care 375.737 ha. suprafaţa agricolă, 25.803 ha. păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, 19.276 ha. ape şi bălţi, 26.473 ha. alte suprafeţe.

            Reşedinţa judeţului Ialomiţa este municipiul Slobozia, în structura administraţiei teritoriale cuprinde: 3 municipii (Slobozia, Feteşti, Urziceni) un oraş - Ţăndărei şi 49 comune cu 130 sate.

            Judeţul Ialomiţa poartă amprenta situării sale în subdiviziunea estică a Câmpiei Române

- Bărăganul. Altitudinal, Câmpia Bărăganului se desfăşoară în trepte de la nord la sud şi de la vest la est, înălţimile scăzând de la 81 m. (Piscul Crăsani) şi 71 m. (Câmpul Grindu) la 21 m. (în zona confluenţei Ialomiţei cu Dunărea - sectorul Vlădeni) şi la 8 m. în nordul incintei braţului Borcea.

            În partea estica a judeţului se află Platoul Hagienilor, cu altitudinea de 91 m., care aduce o notă discordantă în aspectul câmpiei, reprezentând zona Ialomiţeana cea mai înaltă.

            O notă specifică în relieful judeţului Ialomiţa este Lunca Dunării, formată în urma unei acţiuni complexe de eroziune laterală şi de acumulare datorate mişcărilor generate de înălţarea albiei precum şi a oscilaţiilor nivelelor debitelor Dunării şi a braţului Borcea.

            Desfăşurată ca un arc de cerc lunca internă cunoscută sub denumirea de Balta Borcei - începe în judeţul Ialomiţa la Feteşti şi are extensiunea maximă în dreptul localităţii Vlădeni. Cu ani în urmă Balta Borcei avea un relief complex caracterizat prin grinduri de 2-3 m. lăţime şi privaluri (căi de pătrundere a apelor în interiorul bălţilor) dar în prezent întreaga baltă a fost îndiguită, desecată şi folosită pentru agricultură.

            Lunca Ialomiţei este mult mai restrânsă în comparaţie cu Lunca Dunării (3-6 km. lăţime) fiind amplasată pe malul stâng al râului. Are o constituţie puţin rezistentă la eroziune, care îi dă râului Ialomiţa un pronunţat aspect de sinuozităţi.

            Clima judeţului este continentală, caracterizându-se printr-o amplitudine termică anuală şi diurna relativ mare şi prin cantităţi reduse de precipitaţii. Un fenomen specific zonei este îngheţul, mai ales sub formele de îngheţ timpuriu de toamnă şi îngheţ târziu de primăvară cu efecte negative asupra ciclului vegetativ al plantelor.

            O altă caracteristică a climei judeţului Ialomiţa o constituie regimul vânturilor, direcţiile lor predominante fiind nord-est şi nord (crivăţul, austrul, băltăreţul) efectul de canalizare al curenţilor de aer fiind influenţat de lanţul Carpaţilor, podişul Dobrogean şi văii Dunării.

 

            2. Reţeaua hidrografică :

            Este reprezentată de Fluviul Dunărea cu braţul Borcea şi Dunărea Veche, râurile Ialomiţa şi Prahova, lacurile de luncă (Piersica, Bentu), lacurile de albie (Amara) şi limanurile  (Iezer, Strachina, Sărăţuica, Fundata, Maia, Ratca, Jilavele, Cotorca, Frumuşica, Scheauca, Murgeanca, Valea Ciorii, Dridu, Sineşti, Cătruneşti, Livedea, Moviliţa).

            Principalele soluri întâlnite sunt cernoziomurile şi solurile aluviale, mai rar apărând şi soluri sărăturate cu fertilitate medie sau slabă (folosite în special ca păşuni).

            Topogeografic, teritoriul judeţului are caracteristici de stepă şi silvostepă, cu o vegetaţie diversă.                                                                                                          Multe din speciile arbustive şi ierboase prezintă interes medicinal, mugurii, frunzele, florile şi fructele acestora recoltându-se pentru prepararea unor ceaiuri şi tratamente medicamentoase.

            În raport cu formele de relief, mediile de viaţă şi vegetaţia din judeţ, fauna se poate clasifica în faună de stepă şi pădure, faună acvatică şi faună de interes vânătoresc.

 

            3. Resursele naturale:

            Subsolul judeţului Ialomiţa este sărac în resurse minerale, totuşi intensificarea prospecţiunilor geologice a condus la descoperirea unor zăcăminte de petrol şi gaze naturale din perimetrul Urziceni - Colilia - Grindu care sunt deja în exploatare.

            Alte resurse naturale sunt: loessul - având o textură fină este exploatabil şi se foloseşte la fabricarea produselor ceramice la Urziceni şi Ţăndărei; nisipul - în zona Hagieni şi nămolurile terapeutice negre paleogene de la Amara şi Fundata, izvoare minerale sulfuroase la Ciulniţa, Periaţi, Amara, Valea Ciorii.

 

            4. Populatia:

            Populaţia judeţului Ialomiţa este rezultanta evoluţiei demografice care a avut loc în decursul istoriei pe aceste străvechi pământuri.

            Mărturiile arheologice şi documentare dovedesc existenţa unor aşezări umane încă din perioada neolitică (cca. 3.000 i.Hr.), precum şi dezvoltarea comunităţilor locale amplasate de-a lungul văilor Dunării, Borcei şi Ialomiţei, date certe privind existenţa unei populaţii stabile avem însa numai din epoca modernă şi ele înregistrează o creştere spectaculoasş a populaţiei după împroprietăririle din 1864, 1889, 1893, 1905, în urma cărora mulţi locuitori din zonele submontane s-au stabilit în Câmpia Bărăganului Ialomiţean.

            Element activ şi dinamic al evoluţiei sociale, procesul populării judeţului a determinat mutaţii profunde în structura şi repartiţia teritorială a populaţiei.

            Conform datelor ultimului recensământ (07.01.1992) populaţia judeţului Ialomiţa număra 306.145 locuitori, reprezentând 1,34 % din populaţia ţării. Faţă de recensământul din 1990, populaţia judeţului a crescut cu 100.301 locuitori (48,7 %).

            Procesul de urbanizare a populaţiei a continuat în ritm rapid astfel că potrivit datelor recensământului din 1992, 40,8 % (124.937 persoane) din total, reprezintă populaţia urbană, iar 59,2% (181.208 persoane) populaţie rurală.

            În perioada 1977-1992, populaţia urbană a judeţului a crescut cu 44.826 persoane în timp ce populaţia din mediul rural a scăzut cu 34.646 persoane.

            În municipiul Slobozia au fost recenzate 56.048 persoane, 35.374 persoane în municipiul Feteşti, 19.303 în municipiul Urziceni şi 14.212 persoane în oraşul Ţăndărei.

            În mediul rural cele mai populate localităţi sunt: Griviţa - 7275 locuitori, Amara - 7136 locuitori, Coşereni - 6993 locuitori, Armăşeşti - 6538 locuitori, Facaeni - 6060 locuitori, Mihali Kogalniceanu - 6127 locuitori, Săveni - 5686 locuitori, Dridu - 5566 locuitori, Fierbinţi - 5518 locuitori.

            După etnie, structura populaţiei judeţului Ialomiţa are urmă toarea compozitie: 96.3 % români, 5,2% rromi, 0,2 % aromâni, 0,2% lipoveni şi 0,1% alte nationalităţi.

            Datele privitoare la distribuţia populaţiei după religia declarată la recensământul din 1992 arată că 99,3% din populaţie este de religie ortodoxă, 0,3% adventistă şi 0,4% alte religii.

            La 1 ianuarie 1996, populaţia judeţului a fost de 305.848 persoane din care 127.372 (41,6%) în mediul urban şi 178.476 (58,4%) în mediul rural; dupa sexe, la aceeaşi data, persoanele de sex masculin reprezintă 49,5%, iar cele de sex feminin 50,5%.

            Datele statistice evidenţiate anterior demonstrează că populaţia judeţului Ialomiţa are un caracter echilibrat în structura pe medii şi sexe.

 

            5. Forta de munca:

            Din totalul populaţiei de 305.848 persoane 41,1% o reprezintă populaţia ocupată, iar din aceasta 59,7% lucrează în agricultură; 12,4% în industrie; 5,9% în comerţ; 3,7% în construcţii; 4,9% in transporturi; 3,4% în învăţământ; 3,2% în domeniul sănătăţii şi asistenţă socială; 1,5% în administraţie; 0,9% în domeniul poştei şi telecomunicaţiilor iar 4,4% în alte activitati.

            Numărul şomerilor înregistraţi la 1 septembrie 1996, în judeţul Ialomiţa, a fost de 7867 persoane, rata şomajului fiind de 5,6% cu 0,6% sub media pe ţară.

 

            6. Economia:

Activitatea economică pe teritoriul actual al judeţului a constituit-o cu preponderenţă agricultura. Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea Ialomiţa devine unul dintre grânarele ţării, iar Slobozia (reşedinţa judeţului) un centru de desfacere a produselor cerealiere şi comerţului cu animale.

            Statisticile din 1836 evidenţiază importanta suprafeţelor agricole şi un număr însemnat de animale crescute în gospodării. Deşi se dezvoltă meşteşugurile şi negoţul, industria rămâne până după al doilea război mondial, slab reprezentată, doar prin ateliere şi mici fabrici de mezeluri, dulciuri şi lumânări, mori şi prese de ulei.

            Astăzi, economia judeţului reflectă caracteristica resurselor de care dispune, pe raportul producţiei agricole, dezvoltându-se în special industria alimentară.

            Procesul de restructurare început după Decembrie 1989, a făcut ca în economia judeţului să  existe în prezent 17 Regii autonome, 140 societăţi comerciale cu capital public şi cooperatist, 3823 societăţi comerciale cu capital privat şi peste 2700 întreprinzători particulari.

            Analiza ponderii şi locului judeţului în economia naţională arată că Ialomiţa este al IV-lea producător din tară de zahar, ulei comestibil şi conserve (carne, legume, fructe), deţine aproximativ 30% din producţia de îngrăşăminte chimice cu azot a ţării şi peste 7% din producţia de cărămizi şi blocuri ceramice.

 

            7. Industria:

            Activităţile industriale se desfăşoară într-un de 165 agenţi economici cu capital integral sau majoritar privat, din care 13 sunt Regii autonome, iar 152 societăţi pe acţiuni.

            Pe principalele ramuri de activitate, în judeţ funcţionează o serie de agenţi economici, dintre care nominalizăm o parte din acestea care în funcţie de capacităţile de producţie sunt reprezentative:

            - Industria alimentara: ULCOM Slobozia, ULTEX Ţăndărei şi EXPUR Urziceni, specializate în uleiuri comestibile şi industriale, şroturi şi produse texturate; BETA Ţăndărei şi CRISTAL Urziceni pentru producţia de zahăr; HORTICONS Feteşti pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor; Morărit - Panificaţie pentru produse de panificaţie.

-         Industria chimică: S.C. AMONIL S.A., producătoare de îngrăşăminte chimice cu azot (azotat de amoniu şi uree).

-         Industria altor produse din minerale nemetalice (fabricarea cărămizilor şi blocurilor ceramice pentru construcţii  Soceram Ţăndărei .

-         Industria textilă şi a produselor textile: Tricotaje Feteşti şi Filatura de bumbac Slobozia.

-         Industria confecţiilor din textile: Camping Urziceni

-         Industria de mobilier: FERITE S.A. Urziceni , singura unitate din tară producătoare de ferite şi perii magnetice pentru motoare electrice.

O pondere însemnata o au şi activităţile specifice industriei mici şi mijlocii precum şi cele meşteşugăreşti, prin care în general se valorifică resursele locale.

8. Agricultura

Agricultura, ramura de bază a economiei judeţului, reprezintă un sector cu largi rezerve şi posibilităţi determinate de calitatea solului, factori de climă şi resursele calificate de forţă de muncă.

Judeţul Ialomiţa dispune de o suprafaţă agricolă de 373.737 ha. reprezentând 83,9% din suprafaţa totală  şi 2,5% din suprafaţa totală a ţării, structurată astfel: 346.608 ha teren arabil, 19.049 păşuni şi fâneţe, 7140 ha vii şi pepiniere viticole şi pomicole .

Aplicarea Legii fondului funciar a produs modificări importante în structura de forme de proprietate, sectorul privat al agriculturii deţinând 74,5%(278.636ha) din suprafaţa agricolă a judeţului .

Principalele forme de exploatări agricole existente în agricultura judeţului sunt: societăţi comerciale cu capital majoritar de stat în număr de 18  care deţin 22.13% din suprafaţa agricolă, societăţi agricole cu capital privat, un număr foarte mare de asociaţii  familiale ş exploataţii  agricole sub 10 ha care destin 41,7% din suprafaţa agricolă.

Din suprafaţa agricola deţinută, judeţul Ialomiţa dispune de 198.989 ha  amenajate pentru irigat iar acest potenţial va trebui mult mai bine valorificat.

Dispunând de o larga bază cerealieră şi furajeră, judeţul Ialomiţa are condiţii corespunzătoare şi pentru creşterea animalelor, efectivele la sfârşitul anului 1995 însumând 554.000 bovine, 476.500 porcine, 205.800 ovine şi peste 1.000.000 de pasări de la care s-au obţinut şi valorificat 13.000 tone carne , 977 hectolitri de lapte, 596 tone lâna şi peste 91 milioane ouă, cu producţii medii ce situează judeţul între primele locuri din tara.

 

9. Transporturile

Reţeaua de transport  a judeţului Ialomiţa este reprezentată de cei 1102  km. drumuri publice din care 64 km. modernizate şi 276 km. linii de cale ferată. Judeţul este traversat de la vest la est de drumuri de importanţă europeană(E60), deţine un important sector al circulaţiei feroviare pe magistrala Bucureşti – Constanţa - Mangalia iar între Feteşti şi Cernavoda sunt 18,5km. de autostradă. Trebuie să remarcăm faptul că în judeţul Ialomiţa,  complexul podurilor dunărene de la  Feteşti şi Cernavoda şi podul de la Giurgeni –Vadu Oii sunt lucrări de referinţă în domeniul reţelelor terestre de comunicaţie.

 

10. Turismul

Baza turistică a judeţului Ialomiţa însumează o capacitate de cazare de peste 3000 de locuri din care 2525 în hoteluri(Select, Paradis, Dallas, Columbia), în Slobozia, (Mioriţa şi Conpet), în Feteşti, (Turist) în Ţăndărei, (Parc, Lebăda, alomiţa) în Amara, 416 locuri în vile, 146 locuri în hanuri şi moteluri, 96 locuri în cabane şi campinguri, precum şi 250 locuri în vilele taberei şcolare de la Amara.

Cel mai important obiectiv turistic a judeţului îl reprezintă staţiunea Amara situată la 7 km. de Slobozia şi 129 km. de Bucureşti renumită pentru nămolurile ş apele minerale sulfatate, clorurate, bromurate folosite în tratamentul bolilor reumatismale cronice ale sistemului nervos periferic, în afecţiuni post traumatice ale aparatului locomotor şi în  boli ginecologice 

Alte obiective turistice care pot fi vizitate sunt:

-          Barajul şi lacul de acumulare de la Dridu,

-          Mănăstirea monument Piteşteanu,

-          Mănăstirea Sfinţii Voievozi din Slobozia ctitorita de Matei      Basarab în  jurul anului 1634,

-          Biserica de lemn de la Poiana,

-          Casa memoriala” Ionel Perlea”, din Ograda,

-          Complexul Podurilor Dunărene de la Feteşti ,

-          Muzeul Agriculturii ,

-         Centrul Cultural “ Ionel Perlea” din Slobozia,

-          Catedrala Slobozia.

 

11. Seviciile

În judeţul Ialomiţa serviciile sunt structurate astfel încât să asigure o gamă  largă de servicii , atât pentru populaţie cât şi pentru agenţii economici .

Structura serviciilor prestate populaţiei cuprinde  întreţinerea şi reparaţia  autovehiculelor  , reparaţii de articole personale şi gospodăreşti, hoteluri şi restaurante , transporturi, poştă şi telecomunicaţii, administrarea  imobilelor pe baza de tarife , servicii recreative, culturale sşi sportive, sănătate, spălătorii şi curăţătorii, coafură şi alte servicii de înfrumuseţare.

Sfera serviciilor este reprezentată de cinci unităţi de prestai servicii în construcţii, patru de gospodărie comunală şi locativă,  patru de transport local . Serviciile de postă, telefon, telegraf  sunt asigurate  de l87 unităţi, dintre care 85 sunt unităţi cu servicii telefonice pentru populaţie care deservesc peste 75.000 abonaţi.

           

12. Gospodarie comunala si locativa

Din cele 53 de localităţi ale judeţului, 32 au reţea de apă potabilă (4 localităţi urbane si 32 comune), însumând 542 km., 2 sunt racordate de reţeaua de gaze naturale (Slobozia şi Urziceni), iar cele 4 oraşe au reţea de canalizare ce însumează peste l4o km.

Fondul de locuinţe al judeţului Ialomiţa era la 1 ianuarie l996, in de l00.212, din care 4834 locuinţe proprietate de stat, 95.121 locuinţe proprietate privata si 257 locuinţe cu alte forme de proprietate.

Remarcabil în ultimii ani, este ritmul în care se construiesc locuinţe în mediul rural,  unde locuinţele tip vila sau P.+1 dau satelor un aspect urbanistic modern.

 

13. Ocrotirea sanatatii si protectiei  sociale

Serviciile de sănătate pentru populaţie se desfăşoară în 5 spitale cu l300 de paturi,  din care un spital judeţean la Slobozia, 2 spitale municipale la  Feteşti şi Urziceni; unul orăşenesc la Ţăndărei şi unul comunal la Fierbinţi, l4 dispensare urbane, 49 rurale , 7 policlinici, 3l farmacii (din care 25 in sistem privat), 12 puncte farmaceutice.

Sistemul de protecţie socială în domeniul sănătăţii este reprezentat în judeţul Ialomiţa de 5 creşe cu 250 locuri, un cămin spital pentru bolnavii cronici, la Slobozia , 9 unităţi de ocrotire a copiilor (un leagăn de copii, 2 clase de copii preşcolari la Slobozia , 2 clase de copii  şcolari la Slobozia si Urziceni, 3 scoli speciale pentru copiii cu deficiente la Movila, Fierbinţi, Slobozia Noua).

 

14. Învăţământul

Reţeaua de învăţământ din judeţul Ialomiţa cuprinde 149 unităţi preşcolare, 151 şcoli primare şi gimnaziale, 6 licee, un seminar teologic, 8 şcoli profesionale, 5 unităţi pentru învăţământul postliceal de specialitate şi tehnic de maiştrii, unde învaţă peste 55.000 de copii si tineri.

 

15. Cultura şi arta

Baza materială pentru desfăşurarea activităţilor din domeniul culturii şi artei  este formată din 5 case de cultură, 63 de cămine culturale, 7 cinematografe, 170 biblioteci şi 5 muzee şi puncte muzeistice.

 

16. Mass media

Mass media este reprezentată de un studio de televiziune privat aparţinând postului de televiziune ANTENA 1, de posturile de radio private – Radio Campus, care emite la Slobozia şi la Urziceni pe lungimea de 87,7MHz , de Radio Sud - Est care emite la Slobozia, pe lungimea de 88..9MHz, de Radio Orion, care emite la Feteşti pe lungimea de 99.1MHz., de 9 publicaţii : Tribuna Ialomiţei, Impact, Independent, Semnal, Concret, Ialomiţa, Gazeta de Sud - Est, Ştirea şi Jurnajul de Ialomiţa.