Ministerul Afacerilor Interne
Jandarmeria Română
Emblema Jandarmeriei INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN IALOMIŢA


BINE ATI VENIT PE SITE-UL INSPECTORATULUI DE JANDARMI JUDETEAN IALOMITA !
"General de brigada Nicolae Condeescu"

General, fost ministru de război şi adjutant regal, născut la 17 februarie 1876, în judeţul Ialomiţa. A urmat cursurile primare şi prima parte a cursurilor liceale la Buzău, studiind apoi la colegiul „Sfântul Sava” din Bucureşti. În 1896 a absolvit cursurile Şcolii Militare de Infanterie. Ofiţer în diferite garnizoane, a participat la al doilea război balcanic (1913), cu gradul de maior, precum şi la razboiul de întregire(1916-1918), cu gradul de colonel, comandant al Regimentului 21 Infanterie. Din anul 1919 a devenit general de brigadă, fiind numit adjutant al principelui moştenitor Carol (viitorul rege Carol al II-lea), pentru care a fost mai multă vreme unul dintre oamenii de încredere. Între anii 1928-1930 a fost ales şef al Casei Militare Regale, iar în anii 1930-1931 a fost ministru de război. În anul 1932 a deţinut funcţia de inspector general al armatei. A încetat din viaţă la 11 iulie 1936.

ISTORICUL UNITĂŢII

În baza Legii organizării Jandarmeriei Rurale din anul 1893 la 25.05.1895 s-a înfiinţat Compania de jandarmi a judeţului Ialomiţa, comandată de Căpitan Ghimpa Ion.
La 25.11.1895 s-a înfiinţat Secţia de jandarmi din com. Slobozia, pe atunci reşedinţa plăşii Ialomiţa. Tot în acel an s-a constituit la reşedinţa companiei, care atunci era oraşul Călăraşi, o secţie de jandarmi pedeştri, ale cărei misiuni se desfăşurau în tot judeţul Ialomiţa. La înfiinţare, compania avea 15 jandarmi, iar la sfarşitul anului 1895, 26 de jandarmi şi 9 cai. În anul 1896, ca urmare a desfiinţării plăşii Borcea de Jos, s-au creat secţiile de jandarmi din comunele Călăraşii Vechi, Lehliu şi comuna urbană Urziceni. În acest an compania avea un efectiv de 23 jandarmi şi 22 de cai. La 20.04.1896 a fost numit comandant de companie Locotenent Ulic Ion. În anul 1899, compania de jandarmi Ialomiţa avea un efectiv de 36 de jandarmi, cu 35 de cai, comandant fiind , începand cu 01.12.1897, Cpt. Franc Movr. S-au înfiinţat in anul 1900, secţiile de jandarmi din comunele Feteşti şi Ţăndărei
Din anul 1903, efectivul companiei de jandarmi s-a mărit cu încă 37 de jandarmi, din care 10 angajaţi plătiţi de stat şi 27 plătiţi din bugetul judeţului. Tot în anul 1903 s-au constituit încă 12 posturi de jandarmi în comunele judeţului.
În anul 1904, prin organizarea comunelor conform legii administrative, compania de jandarmi din judeţul Ialomiţa avea un efectiv de 101 jandarmi şi 63 de cai, comandant fiind Cpt. Cămărăşescu Stekar.
Din 1906, compania de jandarmi a fost comandată de cpt. Caciu Alexandru şi avea următoarele secţii şi posturi:
  • Secţia Feteşti cu 5 jandarmi şi 1 cal;
  • Secţia Slobozia cu 5 jandarrmi şi 2 cai;
  • Secţia Ţăndărei cu 5 jandarmi şi 2 cai;
  • Secţia Urziceni cu 5 jandarmi şi 2 cai.
Posturile erau în urmatoarele comune : Albeşti, Ciochina, Smirna, Eliza, Stoienesti, Făcăeni, Malu, Colilia şi aveau fiecare cate 3 jandarmi.
În anul 1921 jandarmii au asigurat paza podurilor, căilor ferate, oficiilor poştale, localurilor instituţiilor publice. Măsura era necesară deoarece Biroul Balcanic al Internaţionalei Comuniste organiza grupuri teroriste de cate 3 persoane, cu intenţia de a provoca sabotaje în România.
Anii care au urmat Marii Uniri din 1918 au marcat un intens proces de perfecţionare a instituţiilor statului roman şi de unificare legislativă. Noua lege pentru organizarrea jandarmeriei rurale din 24 martie 1929, preciza în articolul 1 că “Jandarmeria rurală este un corp organizat milităreşte, instituit pentru a veghea în comunele rurale, la siguranta de stat, la menţinerea ordinii publice, precum şi la executarea legilor şi regulamentelor”. Corpul Jandarmeriei făcea parte din Ministerul de Interne, dar poziţia, disciplina, înaintarea în grad şi căsătoria personalului erau reglementate prin legi şi regulamente emise de Ministerul de Război.
Ofiţerii făceau parte din cadrele active ale armatei şi erau recrutaţi dintre ofiţerii activi, la cererea Inspectoratului General al Jandarmeriei, adresată Ministerului de Război. Condiţiile de angajare a ofiţerilor de jandarmi presupuneau o vechime de minimum 2 ani ca locotenent sau sublocotenent şi notări de serviciu bune. Confirmarea definitivă în funcţie se făcea după un an de practică la unităţile teritoriale.
Potrivit noii legi, în organizarea jandarmeriei intrau formaţiuni teritoriale, servicii şi şcoli, legiuni, inspectorate şi un Iinspectorat General al Jandarmeriei. Unui post de jandarmi îi erau arondate mai multe comune rurale.
Legiunea de jandarmi a judeţului Ialomiţa dispunea în acea perioada de : 73 posturi, din care 72 în comune şi un post special de vânătoare .
Efectivele la posturi erau de 108 reangajati + 173 jandarmi, însumand 281 jandarmi, la o populaţie de 346.000 locuitori pe un teritoriu de 7.168 km.pătraţi cu 209 sate, revenind astfel un jandarm la 25 km .pătraţi şi la o populaţie de 1.231 locuitori.
Atribuţiile Jandarmeriei, stabilite prin lege , constau în prevenirea infracţiunilor , mentinerea şi restabilirea ordinii îin caz de tulburări, paza siguranţei publice şi de stat, adunarea informaţiilor referitoare la ordinea şi siguranta statului şi raportarea lor organelor în drept, cercetarea şi urmărirea tuturor infracţiunilor prevăzute de legile civile şi militare şi de ordonanţele autorităţilor locale, prinderea infractorilor, adunarea şi păstrarea probelor, îndosarierea actelor şi inaintarea lor împreuna cu făptuitorii, autorităţii în drept , executarea mandatelor de aducere şi de arestare, a ordinelor, intervenţiilor şi cererilor primite în scris de la autorităţile de poliţie generală.
Spre deosebire de atribuţiile conferite astăzi Jandarmeriei, Legea din 1929 încredinţa jandarmilor, sarcini specifice poliţiei. Astfel, se preciza ca jandarmii reangajaţi, începand cu gradul de şef de patrulă, sunt ofiţeri de poliţie jurdiciară.Ofiţerii de jandarmi, pană la comandantul de legiune inclusiv erau ofiţeri de poliţie judiciară, avand drept să instrumenteze în cazuri bine constatate.
O prevdere importantă a legii împiedica jandarmii de orice grad, pană la comandantul de legiune inclusiv, să fie repartizaţi pentru serviciu în judetele lor de origine.
Pe langă fiecare corp de armată se forma cate un batalion de jandarmi necesar la operaţiunile de mobilizare.
Pană în 1948, Jandarmeria Romană a constituit corp de elită în slujba statului de drept şi a cetaţenilor Romaniei intregite.
Potrivit decretului nr.25 din 23.01.1949, a fost înfiinţată Miliţia, iar în conformitate cu Instrucţiunile Secretariatului General pentru Trupe nr.12100 / 1949, formaţiunile teritoriale ale Jandarmeriei au trecut la Direcţia Generală a Miliţiei. Tot în anul 1949 au luat fiinţă “Trupele de securitate” care au făcut parte integrantă din Ministerului de Interne, pană în 1989.
Dupa Revolutie unităţile “Trupelor de securitate” au trecut pentru puţin timp în subordinea M.Ap.N., apoi au intrat din nou în subordinea Ministerului de Interne primind denumirea de Trupe de Pază şi Ordine.
Ulterior, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.0749/ 05.07.1990, privind creşterea capacităţii de acţiune şi îmbunătăţirea structurii organizatorice a Ministerului de Interne Comandamentul Trupelor de Pază şi Ordine s-a transformat în Comandamentul Trupelor de Jandarmi.
În acea perioadă, Unitatea Militară 0412 Feteşti funcţiona pe o structură cu preponderenţă instructiv-educativă, dar un important efectiv executa şi misiuni, astfel:
  • Compania 1J Feteşti executa misiuni de pază şi ordine în cooperare cu organele de poliţie în garnizoana Feteşti, având inclus şi plutonul de gardă a unităţii.
  • Compania 2J Slobozia executa misiuni de pază şi ordine în, pază obiective şi intervenţie în sprijinul organelor de poliţie, la solicitarea inspectorului şef.
  • Companiile 3 şi 4 J Feteşti, instruiau militari recruţi în incinta unităţii.
În anul 1997, au fost preluate de la Ministerul Apărării Naţionale încă două companii specializate în pază obiective, iar statul de organizare al unităţii s-a modificat după cum urmează:
  • Compania 1 J Feteşti a rămas subunitate de instruire a recruţilor.
  • Compania 2 J Slobozia executa misiuni de pază şi ordine, şi intervenţie în sprijinul organelor de poliţie, la solicitarea inspectorului şef.
  • Compania 3 J Feteşti execută misiuni de pază şi ordine în cooperare cu organele de poliţie în garnizoana Feteşti, având inclus şi plutonul de gardă a unităţii.
  • Compania 4 J Pază Obiective Lucrări Artă Cernavoda.
  • Compania 5 J Slobozia executa misiuni de pază obiective în municipiile Slobozia şi Urziceni.
  • Compania 6 J Pază Obiective Lucrări Artă Giurgeni.
La 4 iunie 1998, prin Decret prezidenţial, a fost promulgata Legea nr.116, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Romane. După cinci ani de la promovarea iniţiativei legislative, instituţia oamenilor de arme este potenţata de o lege organica proprie, care consfinţeşte locul şi rolul Jandarmeriei în societatea româneasca, în cadrul sistemului naţional de apărare şi în cel al ordinii publice. Jandarmeria Romană era considerată instituţia militară specializată a statului, componentă a Ministerului Administraţiei şi Internelor, care exercită, potrivit legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la asigurarea pazei şi apărării unor obiective, a bunurilor şi valorilor de importanţă deosebită, menţinerea şi restabilirea ordinii publice, îndeplinirea misiunilor de prevenire şi combatere a infracţiunilor şi a altor încălcări ale normelor legale în vigoare, de prevenire şi neutralizare a actelor teroriste şi de diversiune pe teritoriul României.
În concluzie, în anul 1998, statul de organizare al unităţii a suferit din nou modificări, datorate în principal abilitării efectivelor de jandarmi în executarea măsurilor de menţinere şi restabilire a ordinii publice, în mod independent.
Astfel, pană în anul 2003, structura unităţii noastre a fost următoarea:
  • Detaşamentul 1 J Mobil Slobozia , executa misiuni de restabilire, asigurare şi menţinere a ordinii publice pe teritoriul judeţului.
  • Detaşamentul 2 J Mixt Slobozia, executa misiuni de asigurare a ordinii publice în cooperare cu organele de poliţie şi misiuni de pază obiective în municipiile Slobozia şi Urziceni.
  • Compania 2 J Feteşti rămâne în continuare subunitate de instruire a recruţilor.
  • Compania 3 J Mixtă execută în continuare misiuni de asigurare a ordinii publice în cooperare cu organele de poliţie în garnizoana Feteşti, având inclus şi plutonul de gardă a unităţii.
  • Compania 4 J Pază Obiective Lucrări Artă Giurgeni.
  • Compania 4 J Pază Obiective Lucrări Artă Cernavoda.
Din 01.07. 2003, Comandamentului de Jandarmi Judeţean Ialomiţa, îi revin competenţe sporite, în special datorate extinderii structurii cu subunităţi de jandarmi teritoriale.
Astfel, noua structură a unităţii noastre era:
  • Compania 1 J Pază Obiective Lucrări Artă Giurgeni.
  • Compania 2 J Recruţi Feteşti.
  • Detaşamentul 1 J Pază Obiective Slobozia.
  • Detaşamentul 2 J Mobil Slobozia.
  • Detaşamentul Special Pază şi Intervenţie Conducte Petroliere.
  • Secţia de Jandarmi Ordine Publică Slobozia.
  • Secţia de Jandarmi Ordine Publică Feteşti.
  • Secţia de Jandarmi Ordine Publică Urziceni.
  • Postul de Jandarmi Ordine Publică Amara.
  • Postul de Jandarmi Ordine Publică Ţăndărei.
  • Postul de Jandarmi Ordine Publică Sineşti.
  • Postul de Jandarmi Ordine Publică Armăşeşti.
Începând cu 01.05.2005, este constituit Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Ialomiţa potrivit prevederilor Legii nr. 550 / 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, pe baza statului de organizare aprobat de ministrul administraţiei şi internelor prin Ordinul nr. I / 0534 din 08.04.2005.


Apel urgenţe FIEP Sesizează faptele de corupţie Drepturile europenilor FIEP
Pliant SIS2 CNAI Jandarmeria Europeana